A inceput asa: 1. Acu vreo 3 luni constiinta m-a zis sa cumpar, NU sa piratez carti electronice. I did. Din 3, niciuna nu a mers nici pe tableta nici pe e-reader (desi se zicea ca merg) decat dupa interventii “neautorizate”. Deci am ajuns de unde am plecat. 1-0. Oare pentru cine? 2. Acu’ nici o saptamana, un prieten (drag, de altfel), vine cu ideea grozava de a merge la cinema – nu mai fusesem la Arta Sibiu de pe vremea Cold Mountain (nu mai stiti ce-i ala? you see my point then :). and we did. Am primit bilete fara loc si am intrat intr-o sala plina ochi, unde nu am gasit nicaieri 3 scaune libere unul langa altul. Ne-am asezat pe unde am putut, iar altii chiar au plecat. S-a auzit ca radioul vechi al bunicii iar imaginea clipea ca un neon stricat. 2-0 (pentru LCD-ul si canapeaua mea de acasa, evident). 3. Am un pacat. Imi place Vocea Romaniei. Si fiindca serile de marti si dupa-amiezele de duminica ma prind adesea in deplasare, intr-un alt acces de onestitate, ne-am facut abonament la Voyo. Aseara am vrut sa il si folosim. Numai ca el n-a vrut. Intreruperi repetate, decalaj intre sunet si imagine, iarasi intreruperi. si netul nostru merge bine, credeti-ma. Scor final 3-0. Deci uite de-aia piratam, stimati sustinatori ai drepturilor de autor. Fiindca “piratii” fac treaba de calitate, iar voi nu.