Scepticismul de inceput s-a destramat dupa a doua pagina. Dupa a treia, Uragan deasupra Europei a devenit una dintre cele mai interesante si mai educative carti pe care le-am citit vreodata.

Imbinand realitatile istorice cu intrigile de culise, piperate cu mici aventuri amoroase, prietenii si jocuri economice si politice, Vintila Corbul realizeaza o memorabila fresca a sfarsitului secolului al XIX-lea, mai exact a anilor 1870 – 1880. Bismark, tarul Alexandru, sultanii otomani, imparatul Ferdinand, regele Carol, ministrii francezi si englezi se perinda rand pe rand pe scena creata de Corbul, interactioneaza, negociaza, se ameninta, se retrag, comit erori, comit indiscretii, sunt ucisi sau inaltati.

In final, cititorul ramane cu o lectie de istorie invatata fara sa-si fi dat seama. Romanul – istoric, desigur – surprinde excelent tulburarile si “desteptarea” natiunilor de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Miscarile nationaliste prind contur, studentii la medicina renunta la scoala pentru a se alatura insurgentilor, Bulgaria este innecata intr-o mare de sange. Si uite asa aflam cum romanii i-au ajutat pe Bulgari sa lupte impotriva otomanilor, facilitand transporturile de arme si reuniunile dizidentilor si a capeteniilor bulgare, cum francezii au pierdut canalul de Suez pentru ca li se parea o investitie inutila si voiau sa fie fair-play cu englezii, iar acestia din urma li l-au suflat de sub nas, cum se schimba sultanii in Turcia si cum se hotarasc miscari politice care ne vor influenta existenta ca natiune pana in epoca pe care o traim noi.

Si totusi, nu avem in fata o carte de istorie, ci o serie de povesti despre oameni care se intrepatrund precum crengile copacilor de esente diferite intr-o padure care ar putea fi romaneasca, bulgara, austro-ungara, otomana sau germana. Stim ca oamenii fac istoria si cartea lui Vintila Corbul reia aceasta idee intr-o maniera excelenta. Am inteles mai multe despre acea perioada decat din toate cartile d eistorie care mi-au trecut prin mana. Si am facut un liceu de filologie-istorie.

Suntem martorii tentativei lui Bismark de a atrage Franta intr-un razboi mudar, ai incercarilor disperate ale austro-ungarilor de a pastra status-quo-ul in Balcani, ale impasibilitatii engleze in fata masacrului “osmanlailor” in Bulgaria, ai detronarii a doi sultani si ai discutiilor greilor Europei. In acelasi timp, vedem o evreica luptandu-se pentru libertatea spiritului intr-un St. Petersburg antisemit, un ministru francez care isi pierde functia din cauza unei aventuri, un baiat roman ucis pentru ca a dat jos blazonul austro-ungar (la Sibiu!), un taran bulgar vandut turcilor chinuit de remuscari.

Nu este un roman de aventura si nici de dragoste si cu toate acestea, m-a tinut de multe ori cu sufletul la gura. Actiunea se deruleaza rapid si ori de cate ori parasesti un act te intrebi daca vei mai regasi personajele. Uneori ele repar, schimbate, transformate, alteori se pierd in dansul istoriei care ne aduce in fata alti eroi, alt ritm, alte decoruri.

Uragan deasupra Europei ne povesteste istoria scrisa de cei mari si animata de cei mici. Intelegem cum fiecare dintre noi avem un rol in istoria pe care o vor citi generatiile ce vin, invatam sa privim cu alti ochi lumea politica din jurul nostru. Si, ca si in istorie, la final nu ne atasam de nimeni, nicio poveste nu capata finalitate si sfarsitul inseamna doar un cuvant nou pe o alta pagina. De acolo incolo, tine de altii. De cei ce-au fost, de cei ce suntem, de cei ce vin.

Lectura placuta!