Lectura usoara, de tren, cum spune un prieten.

Am luat-o cadou sotului meu si am citit-o fiindca era ultima carte scrisa in engleza din casa. Si fiindca ma simteam datoare macar atat sa fac, daca filmele le-am cam sarit. Si vorba ‘ceea: “N-ai vazut Star Wars????!!!!”

Povestea poate fi usor scoasa din contextul de saga in care este scrisa, de fapt. Baza o stiu pana si eu: Imperiul cu Darth Vader lupta impotriva rebelilor, cu Luke Skywalker, printesa Leia si luptatorii Jedi. Varianta scurta.

Cartea prezinta trecerea dintr-o tabara in alta a bio-ingineritei Dusque Misflier, care descopera incet cum Imperiul nu ii oferea nimic decat teama si isi gaseste implinirea in cauza rebelilor. De cealalta parte il avem pe Finn, presupusul agent al rebelilor care o recruteaza pe Dusque sa il ajute intr-o misiune de recuperare a unui cip cu numele unor colaboratori ai rebelilor, in pericol sa ajunga in mainile Imperiului.

Fortata sa isi paraseasca lumea care nu ii oferea nicio recunoastere fiindca era femeie, dusque se redescopera incet in aventura in care pleaca alaturi de Finn. Este uimita sa vada ce rol important joaca femeile in lumea rebelilor, ce rol important este atribuit ei si, lasand garda jos, dezvolta treptat sentimente pentru acest Finn.

Aventura ia o turnura total neasteptata cand Finn, descoperit de Dusque, arunca cipul recuperat si se dezvaluie ca fiind, de fapt, un  agent al Imperiului. Un vis moare si odata cu el ar fi murit si Dusque, injunghiata de acelasi Finn, daca nu ar fi aparut Luke Skywalker, acest Fat-Frumos al basmelor Star Wars, daca imi este permisa exprimarea.

Interesanta este nuanta de gri data eveimentelor finale – Finn nu este agentul malefic al Imperiului, ci doar o unealta a acestuia, framantat intre loialitatea (sau teama) fata de acesta si sentimentele evidente fata de Dusque.  Nu avem un personaj negativ pur, ci un personaj care sufera ca e asa, dar e prea inrobit de tot ceea ce reprezinta Imperiul.

Nu am sa intru mai profund in analiza cartii, fiindca necunoscand contextul intregii saga si al filmelor, as putea spune prostii. Si oricum, despre Star Wars au scris altii mai mult (prea mult) si mai bine.

In final mai precizez ca am remarcat tonul usor feminist al cartii – Imperiul, elementul negativ clar, nu recunoaste femeile si valoarea acestora pentru simplu fapt ca sunt femei. Este o societate care promoveaza patriarhatului, puterea si suprematia barbatului. De cealalta parte, rebelii sunt condusi de o femeie, semn de netagaduit al aprecierii pe care o au fata de sexul frumos. Ei construiesc o lume progresista, cu sanse egale pentru fiecare.

E o lectura usoara si captivanta, cum spuneam, sigur mult mai indragita de amatorii genului, dar e care am citit-o si eu cu placerea cu care citesti o carte de aventuri, cu putin romantism, chiar buna.